Monday, November 29, 2010

Love Imelda May - asta este viitorul :)

Sunday, November 28, 2010

Din Tai Fung restaurant review

Astazi am fost la faimosul Din Tai Fung restaurant care in sfarsit a ajuns si pe teritoriul Americii si spre mandria noastra primul Din Tai Fung din America a fost deschis chiar in Bellevue, Washington, orasul meu.
Nu am mai facut demult un restaurant review, nu din cauza ca nu am trecut prin restaurante, dar pur si simplu nu am gasit timp, nici inspiratie si sincer sa fiu nici un restaurant vizitat nu a fost prea deosebit pentru a merita sa il pun pe blog. Din Tai Fung mi-a dat motivul perfect de a face un alt restaurant review dupa o indelungata absenta de cateva luni bune.
Zvonul ca Din Tai Fung isi va deschide un restaurant in zona Seattle circula de peste un an. Am vizitat de nenumarate ori locatia de langa Bellevue Square, mai precis Lincoln Square, unde faimosul restaurant de dumplings va fi deschis. Astazi in sfarsit mi-am gasit timp sa fac o vizita si sa vad si eu de ce atata buzz despre acest restaurant.
Locatia a fost foarte usor de gasit, fiind intr-un loc foarte popular in Bellevue chiar in mallul cu Lincoln Cinemas, Parlour si Lucky Strike Bowling Alley.
Parcarea este underground, gratuita in weekend si validata pe timpul saptamanii. Cand am ajuns acolo pe la ora 7PM era o coada de cam 45 de minute dar am primit masa in mai putin de 10 minute, probabil cei care isi pusesera numele pe lista nu au mai avut rabdare sa astepte.
Locatia inauntru nu arata prea fancy, este mai mult ca o cantina. Lucrul care mi-a placut este ca la intrare se poate vedea bucataria prin geam si clientii pot vedea cu ochii lor cat de migalos trebuie sa fii ca sa poti sa faci dumplinguri, cred ca arata mult mai simplu decat este in realitate.
Serviciul a fost foarte placut, rapid si profesional si totul facut cu zimbetul pe buze. Un lucru de care nu am fost prea incantat a fost faptul ca am avut cel putin 5 chelneri(ite) care au servit si au luat comanda, ceea ce m-a facut sa nu fiu sigur cui ii platesc si daca comanda va veni la timp. Pe partea cealalta daca stau bine si ma gandesc numarul mare de chelneri a facut ca totul sa se miste foarte repede si eficient. Asteptarea de cand m-am asezat la masa si pana a venit primul chelner a fost mai putin de 3 minute, mincarea a luat alte cinci minute si plata vreo trei minute - totul foarte practic si rapid.
Mincarea a fost foarte interesanta - dumplinguri, care sincer sa fiu nu le-am mai avut niciodata in stilul asta adica steamed (oparite). In meniu sunt mentionate juicy dumplings si regular dumplings, cele care sunt juicy trebuie sa fii atent ca au un sos inauntru si exista riscul sa te oparesti daca nu esti atent. Modul in care se maninca este explicat de chelner adica se face o mica gaura in dumpling, se suge sosul cu grija dupa care dumplingul se inmoaie intr-un sos pe care ti-l prepari singur sos de soia o parte, doua parti otet, amestecate cu betisoare de ginger care sunt deja pregatite intr-o farfurioara mica.
Am luat de asemenea si hot and sour soup care a fost ok, pot spune ca am gustat acelasi fel de supa in alte parti si a fost mai buna ca aici. De baut am luat de curiozitate un Mojito cu castraveti, menta etc care nu s-a prea meritat, dar pana la urma am mers la acest restaurant pentru dumplings si nu pentru mojito asa ca ii iert :).
Deci notele sunt dupa cum urmeaza:

Locatie, parcare etc - 10
Serviciu - 9 (nu ii dau zece pentru ca am ametit din cauza numarului de chelneri)
Mancarea - 9(dumplings), 6 (H&S Soup), 4 (Cucumber Mojito)
Pret - 9 (mult mai ieftin decat as fi crezut - 10 dumplings pentru 9$)
Concluzia - daca mergi numai pentru dumplings, se merita. Voi mai vizita? - bineinteles :)






Cum sa inveti limba romana in 37 de pasi :)

http://kingofromania.wordpress.com/2010/04/21/how-i-learned-romanian-in-37-easy-steps/

Wednesday, November 24, 2010

Tuesday, November 23, 2010

LaNina cu surprize

Iata ca a venit si La Nina cu surprize. Chiar acum inainte de Thanksgiving ne-a lovit un ger neobisnit aici pe coasta de Vest. Ninsoare si zapada si un -5 C de ne amortesc oasele in noi.
Peste toate astea, primariile neobisnuite cu zapada, abia au reusit sa curete cateva strazi de zapada asa ca majoritatea businessilor au dat liber lucratorilor. Scolile sunt inchise si fetele imbujorate ale copiilor tavalindu-se in zapada sunt peste tot prin parcuri. Multumim Mos Thanksgiving :)

Tuesday, November 16, 2010

ALOTBSOL

OK, nu m-am putut abtine dar cred ca toti trebuie sa ALOTBSOL (Always look on the bright side of life)....si daca nu iti plac acronimele poate ar trebui sa join AAAAA (American Association Against Acronym Abuse) :D

Sunday, November 14, 2010

Buna dimineata

La stiri se tot spune ca o sa fie cea mai grea iarna de 50 de ani incoace. Pentru moment totul arata nice and dandy, nimic prea deosebit de anii trecuti. O zi cu ploaie la trei zile fara. Acelasi aer curat si crisp dimineata, verde peste tot si aburii cetii plutind dimineata.
Ma uit la stirile din lume si uneori am impresia ca traim intr-un paradis ascuns unde mare lucru nu se intimpla...ce senzatie misto...

Thursday, November 11, 2010

Vise, cosmaruri sau realitati

Noaptea trecuta am avut unul dintre cele mai ciudate vise pe care le-am avut vreodata. Ca toate visele bineinteles nu imi pot aduce aminte totul dar daca cineva se pricepe la rastalmacirea viselor va rog sa comentati sau sa imi dati un link al cuiva care stie sa interpreteze asa ceva. Din fire sunt foarte spiritual si chiar m-ar ajuta sa inteleg.
Deci eram intr-o sala vopsita in alb cu scaune maron si mese albe unde erau o gramada de oameni si se statea la coada sa vorbesti cu preotul (atentie nu am inregistrat in vis ca ar fi fost vreo biserica sau spovedanie cu toate ca arata ca o totala spovedanie). Lumea manca in jurul meu asa ca am inceput si eu sa maninc, cand am ajuns la preot, avea fata asemanatoare a celui din videoclipul pe care l-am postat anterior (cel din clip numele este Richard (Dick) Proenneke). M-a intrebat de unde vin si ce am facut in viata, i-am spus din Seattle si mi-a zis sau eu din proprie initiativa am scris povestea pe o hartie, ce este curios este ca mancam in timp ce scriam si stateam in picioare, si i-am spus ca il cunosc, nu personal, pe preotul din Seattle (cu toate ca in realitate nu prea merg deloc la biserica dar il stiu din vedere), lumea de la coada devenea nelinistita ca de ce imi ia asa de mult sa scriu asa ca m-am oprit mi-am cerut scuze si am avut grija sa nu murdaresc hartia cu mincarea pe care tineam in mana, o bucata de pui, i-am dat hirtia impachetata preotului, mi-am cerut scuze la persoana din spatele meu si am plecat.
Acolo in sala am intilnit o alta persoana care a venit zambind la mine si arata ca Ashley Judd sau Winnona Ryder si imi spunea ca ii place aici si tot asa.
In cele din urma am spus ca ma grabesc la scoala ca intarzii si am plecat intr-un autobuz cu aceasta fata si cu mai multi. Cand m-am uitat la autobuz era funny ca soferul arata ca si cum ar dormi, dar dupa ce m-am uitat mai atent cu Ashley (asa o numesc acum dar in vis nu stiu cum o chema) ne-am dat seama ca numai motaia dar era atent la drum.
Autobuzul s-a oprit in statie si s-au urcat o gramada de oameni si ne uitam la ei sa vedem daca vreunul din ei este controlor. In momentul ala mi-am dat seama ca eu tot timpul am bilete in portofel si ca vreau sa scot unul si sa il compostez dar cautandu-ma prin buzunare am observat ca mi-am pierdut portofelul. M-a apucat panica ca nu vreau amenda si am coborat din autobuz cu toate ca toti insistau sa raman. Mi-am dat seama ca nu pot sa mai ajung la scoala si ca o sa pierd ora respectiva dar am zis ca o iau pe jos.
Problema este ca o data coborat si autobuzul plecat am descoperit ca m-a lasat intr-un cartier rau famat plin de tigani pe care il mai vizitasem in trecut si nu am avut experiente prea bune acolo. Eram la o rascruce de drumuri dar nici unul din drumuri nu era safe, cu disperare mi-am dat seama ca fara portofel chiar nu am cum sa opresc un taxi sau orice ca sa ajung acasa si ca pot sfarsi mort pe acolo, spre norocul meu am vazut o masina, mai mult ca un microbuz si m-am proptit in fata lui, era plin de asiatici americani tineri, soferul arata tot asiatic modern intr-un maieu alb. Le-am explicat ca mi-am pierdut portofelul si ca mi-e teama ca nu pot iesi din acest cartier, m-am rugat de ei sa ma ia cu ei si soferul a ras amical si mi-a deschis usa sa ma urc spunandu-mi ca nu este chiar asa de periculos, eu l-am contrazis si i-am spus ca este extrem de periculos si sa nu se opreasca sub nici un pretext.
Unul dintre pasageri a vazut ceva pe strada in mijlocul unei interesectii (am uitat sa spun ca drumurile nu erau pavate si erau pline de praf) si soferul a oprit. I-am spus sa nu opreasca ca nu o sa fie bine dar nu m-a ascultat. In momentul cand s-a dus sa i-a chestia aia toti tiganii au sarit pe el si l-au batut lasandu-l insingerat. Microbuzul cand a vazut multimea de tigani a plecat, m-am uitat inapoi gandindu-ma cum de l-a abandonat asa pe bietul om, dar m-am inselat pentru ca microbuzul s-a intors si soferul s-a dus acolo inca cu cativa prieteni si au inceput cu totii sa se bata. Era sange peste tot ca la o bataie de cartier. Noi am ramas in autobuz si au aparut niste negrii care vindeau tot felul de chestii furate si ne amenintau ca ne fura portofelele, pe care culmea ca il aveam in buzunar si cand ma uitam prin el aveam si bani.
In cele din urma nu stiu cum am ajuns pe strada m-am ascuns printre gunoaie si mi-am dat cu noroi pe fata, tiganii au apucat sa imi fure aproape toate hainele si nu mai aveam nimic pe mine decit pantalonii rupti. Pana la urma dupa cateva luni sau poate ani am vazut o alta masina care trecea pe acolo, i-am oprit sa cheme politia si sa ma ia de acolo...
Foarte ciudat visul si cam lung, cred ca mai sunt lucruri pe care nu mi le mai amintesc dar oricum cam asta a fost.

Acest vis vine dupa un alt vis ciudat pe care l-am avut acuma cateva zile cand eram intr-un zgarie nori facut din sticla sub apa si un delfin urias isi ciocnea nasul de geam facand tot blocul sa se miste ca un pendul. Nu m-am speriat deloc pentru ca pentru nu stiu ce motiv mi-am dat seama ca delfinul nu vrea sa sparga geamul...oricum ciudat.

Monday, November 8, 2010

Ganduri

Astazi este Sf Mihai si cum ma cheama si Mihai sanatate si fericire tuturor Mihailor si Gabrielilor din lumea asta, si la feminin si la masculin.
Am fost la un restaurant am a vut o masa frumoasa dar parca tot bagat in butoiul de depresie sunt.
Nu gasesc prea nimic care sa ma bucure si care sa mi se pare deosebit, ma simt ca Hemingway care scria si astepta doar sa moara.
Toti din jurul meu mi se par ca au bucurii infantile care de fapt nu inseamna nimic, esenta vietii in sine lipseste in jur, totul este o lupta aiurea pentru niste chestii materiale care nu inseamna de fapt nimic. Este caraghios cand ma uit la mine la munca cum fiecare se lupta sa ajunga la avansarea penibila de a avea un birou cu fereastra...cat de jos am ajuns ca oameni, sa ni se para prestigios numai ca am avea birou la geam.
In alta ordine de idei indienii cu care lucrez se promoveaza si angajeaza unii pe altii, peste noapte toti sunt manageri si te intrebi de unde.... astia noi venitii, romanii sau alti imigranti vin cu idei ca trebuie sa se dea in figuri si vorbesc baliverne si prostii de doi bani si dupa putin timp isi dau seama ca de fapt nu ii baga nimeni in seama, Paunescu a murit si cu el s-a dus si Cenaclu Flacara din copilarie, cica a lasat in urma lui 3.5 mil de Euro...care Dumnezeu stie cum a putut unul sa faca atata caruta de bani numai in cativa ani si sa se mai si pretinda cinstit...si asa iata ca a trecut un alt an...La multi ani tovarasi!

Wednesday, November 3, 2010

Astazi

O vreme superba afara, soare si cald...Thank you La Nina :D